O nouă categorie de litigii în instanță.
A intrat în vigoare ”Legea carantinei”
În data de 21.07.2020 a intrat în vigoare Legea nr. 136/18.07.2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, cunoscută ca ”Legea carantinei”.
Adoptarea legii care reglementează carantina și izolarea a fost necesară în urma Deciziei nr. 458/25.06.2020 a C.C.R. prin care s-a stabilit că dreptul la libertate al persoanei nu poate fi restrâns prin ordin al ministrului sănătății.
Legea nr. 136/18.07.2020 au fost stabilite condițiile în care persoana poate fi separată fizic, în mod obligatoriu și plasată în carantină sau în izolare.
Legea menționează cazurile în care o persoană poate fi reținută, împotriva voinței sale, în carantină sau în izolare, până la emiterea deciziei D.S.P. județene care infirmă măsura sau până la hotărârea judecătoriei care admite acțiunea în anularea actului administrativ care a confirmat măsura. Legea dispune că ”persoana în cauză nu poate părăsi” locația, ceea ce corespunde cu restrângerea dreptului la libertate.
Din perspectiva avocatului, interesează dispozițiile care reglementează procedura de emitere a actului administrativ prin care se decide carantinarea persoanei suspecte de a fi infectată și izolarea persoanei bolnave și mai ales procedura prin care actul administrativ poate fi contestat în instanță.
Ambele măsuri se adoptă la recomandarea medicului, de către D.S.P. județeană, prin decizie individuală ce reprezintă actul administrativ care poate fi contestat în instanță de persoana care se consideră vătămatăîntr-un drept sau interes legitim.
Important de reținut este că acțiunea se introduce la judecătorie și este scutită de taxa de timbru.
Asistența juridică a persoanei este obligatorie (art. 16 alin. 3 și art. 17 alin. 3 din lege).
Asistența unui avocat este obligatorie pentru că persoana suspectă plasată în carantină sau persoana bolnavă internată pentru tratament, se găsesc într-o stare fizică și psihică afectată de situația în care se află fără voința lor și nu sunt în măsură să se apere în mod efectiv și eficient în procedura desfășurată în fața instanței. Asistența avocatului reprezintă o garanție în sprijinul apărării calificate a drepturilor fundamentale ale persoanei, pentru desfășurarea unui proces echitabil.
Rămâne de rezolvat chestiunea practică privind posibilitatea avocatului de a lua legătura cu clientul aflat în izolare sau în carantină și de a obține actele medicale sau familiale din partea clientului. Dacă acțiunea este admisă, hotărârea judecătoriei este executorie și persoana are dreptul de a părăsi imediat spațiul sau unitatea în care a fost carantinată sau izolată.
Legea respectă dreptul persoanei la două grade de juristicție, hotărârea de respingere pronunțată de judecătorie se poate ataca cu apel la tribunal.
Legea reglementează detașarea personalului medical, paramedical și auxiliar specializat din sistemul public, în situația deficitului de personal medical într-o zonă critică.
Din perspectiva avocatului prezintă importanță ”detașarea forțată”, care poate fi dispusă în lipsa acordului persoanei în cauză pentru o durată de 30 de zile.
Legea nu menționează că măsura detașării forțate poate fi contestată, dar ordinul emis de ministrul sănătății, șeful D.S.U. sau conducătorul instituției angajatoare, este un act administrativ care poate fi atacat în contencios, conform legii.
Persoana nu va putea susține că detașarea impusă reprezintă muncă forțată sau obligatorie. Serviciul impus în situații de criză sau calmități care amenință viața sau bunăstarea comunității nu este considerat muncă forțată în înțelesul art. 4 alin. 3 lit. c) din C.E.D.O.
Persoana va putea să prezinte în contestație motivele sale de natură personală, familială, medicală etc., care o impiedică să dea curs detașării impuse.